Ordonanță de urgență privind reducerea timpului de muncă

Ordonanță de urgență

Ordonanță de urgență privind măsuri de sprijin destinate salariaților şi angajatorilor în contextul situației
epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS – CoV – 2, precum și pentru
stimularea creșterii ocupării forței de muncă

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. 1 – (1) Prin derogare de la prevederile art.112 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, Codul Muncii,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, în cazul reducerii temporare a activității
determinată de instituirea stării de urgență/alertă/asediu, în condițiile legii, angajatorii au posibilitatea
reducerii timpului de muncă a salariaților cu cel mult 50% din durata prevăzută în contractul individual
de muncă, cu informarea și consultarea sindicatului, a reprezentanților salariaților sau a salariaților,
după caz, anterior comunicării deciziei salariatului.
(2) Reducerea timpului de muncă în condițiile prevăzute la alin.(1) se stabilește prin decizia
angajatorului, pentru o perioadă de cel puțin 5 de zile lucrătoare consecutive, angajatorul având
obligația de stabilire a programului de muncă pentru întreaga lună. Reducerea timpului de muncă se
aplică și în cazul programului de muncă în ture, precum și în cazul programului de muncă inegal.
(3) Decizia angajatorului de reducere a timpului de muncă, programul de lucru, modul de
repartizare a acestuia pe zile și drepturile salariale aferente se comunică salariatului cu cel puțin 5 zile
înainte de aplicarea efectivă a măsurii și se transmite în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel
târziu în ziua anterioară producerii acesteia.
(4) Pe durata reducerii timpului de muncă în condițiile prevăzute la alin. (1) salariaţii afectați de
măsură beneficiază de o indemnizaţie de 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în
contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca
urmare a reducerii timpului de muncă, în completarea drepturilor salariale cuvenite, calculate la timpul
efectiv lucrat.
(5) Indemnizația prevăzută la alin. (4) este suportată de angajator și se achită la data plății
salariului aferent lunii respective, urmând a se deconta din bugetul asigurărilor pentru șomaj după
îndeplinirea de către angajator a obligațiilor declarative și de plată aferente veniturilor din salarii și
asimilate salariilor din perioada pentru care se face solicitarea în conformitate cu prevederile Legii
nr.227/2015, cu modificările și completările ulterioare. Procedura de decontare a sumelor, precum și
perioada de aplicare a măsurii prevăzută la alin.(1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(6) În situația în care angajatorul nu recuperează indemnizația acordată potrivit alin.(5) de la
bugetul asigurărilor pentru șomaj,aceasta nu are dreptul de a o recupera de la salariat.
(7) Indemnizația prevăzută la alin. (4) reprezintă venit de natură salarială și este supusă
impozitării și plății contribuțiilor sociale, în condițiile legii. Pentru calculul impozitului pe venit se
aplică regulile prevăzute la art. 78 alin.(2) lit.a) din Legea nr.227/2015, cu modificările și completările
ulterioare.
(8) În situația în care, în cursul aceleiași luni, salariatul obține atât venituri din salarii, cât și
indemnizația prevăzută la alin.(4), în vederea impozitării, acestea se cumulează, în vederea acordării
deducerii personale. Impozitul lunar se determină potrivit prevederilor art. 78 alin.(2) lit.a) din Legea
nr.227/2015, cu modificările și completările ulterioare.
(9) Pe perioada de aplicabilitate a măsurii prevăzute la alin. (1) este interzisă angajarea de
personal pentru prestarea unor activități identice ori similare cu cele prestate de către salariații al căror
timp de muncă a fost redus, precum și subcontractarea de activități desfășurate de salariații al căror
timp de muncă a fost redus. Interdicția se raportează și la nivel de filială, sucursală sau alte sedii
secundare definite de Legea societăților nr.31/1990, republicată, cu modificările și completările
ulterioare.
(10) Pe perioada de aplicabilitate a măsurii prevăzute la alin. (1) salariatul beneficiază de toate
celelalte drepturi prevăzute în contractul individual de muncă sau în contractul colectiv de muncă,
proporțional cu timpul efectiv lucrat.
(11) Angajatorul poate dispune măsura reducerii timpului de muncă în condițiile prevăzute la
alin.(1) și (2) și poate solicita decontarea indemnizației prevăzute la alin.(4) dacă sunt îndeplinite
cumulativ următoarele condiții:
a) măsura afectează cel puțin 10% din numărul de salariați ai unității;
b) reducerea activității este justificată de o diminuare a cifrei de afaceri din luna anterioară
aplicării măsurii prevăzută la alin.(1) sau, cel mult, din luna dinaintea lunii anterioară acesteia
cu cel puțin 10% față de luna similară din anul anterior. În cazul organizațiilor
neguvernamentale, precum și al angajatorilor din categoria reglementată de Ordonanța de
urgență a Guvernului nr.44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către
persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr.182/2016, diminuarea se raportează la veniturile
realizate .
(12) Pe perioada aplicării măsurii prevăzute la alin.(1) salariații afectați de această măsură nu
pot efectua muncă suplimentară la același angajator.
(13) Pe perioada aplicării măsurii prevăzute la alin.(1) salariaților afectați nu le poate fi redus
programul de lucru în temeiul art. 52 alin. (3) din Legea nr.53/2003 – Codul Muncii republicată, cu
modificările și completările ulterioare.
(14) Prin excepție de la prevederile alin.(10), în cazul angajatorilor care aplică măsura
prevăzută la alin.(1) acordarea de bonusuri, precum și alte adaosuri la salariul de bază pentru structura
de management a angajatorului, se efectuează după finalizarea perioadei de aplicare a măsurii.
(15) În lunile în care se aplică reducerea timpului de muncă, în condițiile prevăzute la alin.(1),
angajatorul nu poate iniția concedieri colective.
(16) Prevederile alin.(1) –(15) se aplică și în cazul ucenicilor, cu condiția ca angajatorul să
asigure ucenicului accesul la pregătire teoretică şi practică pentru dobândirea competenţelor prevăzute
de standardul ocupaţional, respectiv de standardul de pregătire profesională, potrivit Legii nr.279/2005
privind ucenicia la locul de muncă, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Calcul la stabilirea stagiului de cotizare pentru indemnizaţia de şomaj, acordată potrivit Legii nr. 76/2002

Art. 2 – (1) Indemnizația prevăzută la art.1 alin.(4) se ia în calcul la stabilirea stagiului de cotizare de
minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii pentru indemnizaţia de
şomaj, acordată potrivit Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea
ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Prin excepție de la prevederile art. 2205
din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi
completările ulterioare, angajatorii datorează contribuţia asiguratorie pentru muncă pentru perioada
prevăzută la art. 1 atât pentru drepturile salariale aferente timpului de muncă lucrat, cât și pentru
indemnizația prevăzută la art. 1 alin.(4) care constituie stagiu asimilat în sistemul asigurărilor pentru
şomaj.
(3) Pentru stabilirea şi calculul indemnizaţiei de şomaj prevăzute de Legea nr.76/2002, cu
modificările şi completările ulterioare, se utilizează și indemnizaţia prevăzută la art. 1 alin.(4).
Art. 3 – (1) În cazul reducerii temporare a activității determinată de situațiile prevăzute la art. 1
alin.(1), pe perioada stabilită potrivit prevederilor art. 1 alin.(5), profesioniștii, astfel cum sunt
reglementați de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările
ulterioare, precum şi persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii nr.
1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată, cu modificările ulterioare,
beneficiază, la cerere, în baza declarației pe propria răspundere, de o indemnizație lunară de 41,5% din
câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020
nr.6/2020.
(2) Plata indemnizației prevăzută la alin. (1) se realizează de la bugetul de stat alocat
Ministerului Muncii și Protecției Sociale, prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și
agențiile pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București.
(3) Pentru indemnizaţia prevăzută la alin. (1) se datorează impozit pe venit, contribuţia de
asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate, în cotele prevăzute în Legea nr.
227/2015, cu modificările şi completările ulterioare sau, potrivit reglementărilor specifice, în cazul
profesioniștilor asigurați în sisteme proprii de asigurări sociale,.
(4) Obligaţiile fiscale menţionate la alin. (3) se declară prin Declaraţia unică privind impozitul
pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice şi se plătesc de către persoanele fizice
beneficiare la termenul prevăzut la art. 122 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi
completările ulterioare, cu excepția persoanelor care au încheiate convenții individuale de muncă în
baza Legii nr.1/2005, republicată, cu modificările ulterioare ale căror obligații fiscale se declară, se
rețin și se plătesc de către societatea cooperativă, prin declarația privind obligațiile de plată a
contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, la termenele
prevăzute la art. 147 alin.(1) din Legea nr.227/2015, cu modificările și completările ulterioare
(5) Durata efectivă de aplicare a măsurii prevăzută la alin.(1), categoriile de profesioniști,
precum și procedura de plată a indemnizației se stabilesc prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 1
alin.(5). Prin excepție, în anul 2020, beneficiază de indemnizația prevăzută la alin.(1) profesioniștii și
persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr.1/2005, republicată, cu
modificările ulterioare, care au beneficiat, de indemnizația prevăzută la art. XV alin.(1) din Ordonanța
de urgență a Guvernului nr.30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi
pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice
determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, cu modificările și completările ulterioare,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.59/2020, cu completările ulterioare.

Sume acordate zilierilor prin Ordonanță de urgență

Art. 4 – (1) Pentru persoanele care desfășoară activităţi necalificate cu caracter ocazional, potrivit
prevederilor Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de
zilieri, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumite, în continuare zilieri, care îşi
desfășoară activitatea într-unul din domeniile prevăzute la art. 13 din legea respectivă, afectate de
întreruperea sau restrângerea activității ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2, pentru o
perioadă de trei luni, la alegerea beneficiarului de lucrări, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2020, se
acordă de la bugetul de stat o sumă reprezentând 35% din remunerația cuvenită zilei de muncă.
(2) Suma prevăzută la alin.(1) se acordă de către beneficiarul de lucrări, din bugetul propriu, la
momentul plății contravalorii muncii zilnice, și, ulterior, se decontează integral, la cererea acestuia,
pentru persoanele pentru care a fost plătită, de la bugetul de stat alocat Ministerului Muncii și
Protecției Sociale, prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și agențiile pentru plăți și
inspecție socială județene, respectiv a municipiului București. Decontarea se efectuează în termen de
cel mult 10 zile de la data depunerii cererii, în baza unei proceduri care se aprobă prin hotărâre a
Guvernului.
(3 ) Cererea prevăzută la alin.(2) , însoțită de listele cu zilierii beneficiari ai sumei prevăzute la
alin.(1) se depun de către beneficiarii de lucrări, spre decontare și încasare, la agențiile pentru plăți și
inspecție socială județene, respectiv a municipiului București în a căror rază teritorială își desfășoară
activitatea sau își au sediul social, lunar, pentru luna anterioară, până la data de 5 a fiecărei luni, în
format electronic.
(4) În situația în care cererea este depusă de către beneficiarul de lucrări la o dată ulterioară
celei prevăzute la alin.(3), suma aferentă lunii pentru care se solicită, se decontează în luna următoare.
(5) Suma prevăzută la alin.(1) reprezintă venit de natură salarială pentru care se datorează
impozit pe venit și contribuție de asigurări sociale pentru care există obligația plății potrivit
prevederilor Legii nr.227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Alte ajutoare stabilite prin prezenta Ordonanță de urgență

Art. 5 – (1) Până la 31 decembrie 2020, dar nu mai mult de o perioadă de 3 luni, la alegerea
angajatorului, pentru angajații care încheie contracte individuale de muncă pe perioadă determinată de
până la 3 luni, se asigură decontarea unei părţi din salariul acordat acestora, suportată din bugetul
asigurărilor pentru şomaj, reprezentând 41,5% din salariul aferent zilelor lucrate în aceste locuri de
muncă, pentru o perioadă de lucru de 8 ore/zi, dar nu mai mult de 41,5% din câştigul salarial mediu
brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020, , aferent
perioadei lucrate.
(2) Angajatorul are obligația de a plăti integral contravaloarea muncii prestate în baza
contractului individual de muncă pe perioadă determinată, suma reprezentând procentul de 41,5%
prevăzut la alin.(1) fiind decontată ulterior, de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de
Muncă, denumită în continuare ANOFM.
(3) Decontarea sumei prevăzute la alin.(1), se face la cererea angajatorilor pe baza declarației
pe propria răspundere din care să rezulte îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin.(1) însoțită de lista
persoanelor pentru care se solicită decontarea sumei prevăzută la alin.(1), asumată de reprezentantul
legal al angajatorului, după îndeplinirea de către aceștia a obligațiilor declarative și de plată aferente
veniturilor din salarii și asimilate salariilor, prevăzute de Legea nr.227/2015, cu modificările și
completările ulterioare, din perioada pentru care se face solicitarea.
(4) Decontarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj a sumelor prevăzute la alin.(1) se
efectuează în termen de cel mult 10 zile de la data depunerii cererii prevăzută la alin.(3), în baza unei
proceduri care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Art. 6 – (1) Pentru desfăşurarea activității în regim de telemuncă, în conformitate cu prevederile
Legii nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă, se acordă, o singură dată,
angajatorilor pentru fiecare telesalariat, un sprijin financiar în valoare de 2.500 lei în scopul
achiziționării de pachete de bunuri și servicii tehnologice necesare desfășurării activității în regim de
telemuncă.
(2) Suma prevăzută la alin. (1) se acordă, în ordinea depunerii solicitărilor, până la 31
decembrie 2020, din bugetul asigurărilor de șomaj, prin ANOFM, în limita fondurilor alocate cu
această destinație, angajatorilor, pentru angajații care au lucrat în regim de telemuncă în perioada stării
de urgență pentru cel puțin 15 zile lucrătoare.
(3) Modalitatea de acordare și categoriile de bunuri ce pot fi achiziționate conform alin.(1) se
stabilesc prin ordin al ministrului muncii și protecției sociale, care se publică în Monitorul Oficial al
României Partea I, în termen de 10 zile de la publicarea prezentei ordonanțe de urgență.
8
(4) În termen de 30 de zile de la acordarea sumei prevăzute la alin.(1), angajatorul are obligația
de a transmite ANOFM documente justificative referitoare la achiziția categoriilor de bunuri stabilite
prin ordinul ministrului muncii și protecției sociale.
(5) În cazul nerespectării obligației de transmitere a documentelor justificative referitoare la
achiziția categoriilor de bunuri stabilite prin ordinul ministrului muncii și protecției sociale,
angajatorul restituie integral suma acordată, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului
prevăzut la alin.(4).
Art. 7 – (1) Prevederile prezentei ordonanțe de urgență nu se aplică următoarelor categorii de
angajatori:
a) instituţii publice, astfel cum sunt acestea definite prin Legea nr. 500/2002 privind finanţele
publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prin Legea nr. 273/2006 privind
finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare;
b) angajatorii care se află în faliment, dizolvare, lichidare sau care au activităţile suspendate,,
potrivit legii;
c) angajatorii care sunt înregistrați în jurisdicții necooperante în scopuri fiscale.
(2) Indemnizația prevăzută la art.1 alin.(4) nu se cumulează pentru același angajat cu măsura
prevăzută la art. 5, cu măsurile active de sprijin acordate potrivit art. I și III din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr.92/2020 pentru instituirea unor măsuri active de sprijin destinate angajaţilor şi
angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARSCoV-2, precum şi pentru modificarea unor acte normative și nici cu măsurile de stimulare a
angajatorilor finanțate din bugetul asigurărilor pentru șomaj prevăzute de Legea nr.76/2002, cu
modificările și completările ulterioare.
Art. 8. – (1) Primirea la muncă sau prestarea oricărui alt tip de muncă, inclusiv în regim de telemuncă
sau muncă la domiciliu în interesul angajatorului, a unuia sau a mai multor salariaţi, în afara
programului de lucru stabilit în conformitate cu art. 1, constituie contravenție și angajatorul se
sancționează cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăși valoarea
cumulată de 200.000 lei.
(2) Dispoziţiile referitoare la contravenţia prevăzută la alin.(1) se completează cu prevederile
Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
9
Art. 9. – Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor potrivit prevederilor art.8 se efectuează
de către inspectorii de muncă.
Art. 10 – Pentru anul 2020, hotărârea Guvernului prevăzută la art. 1 alin.(5), art. 4 alin.(2) și art. 5
alin.(4) se aprobă în termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de
urgență.
Art.11. – Prevederile art. 8 intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării prezentei ordonanțe de
urgență în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRIM MINISTRU
LUDOVIC ORBAN

Sursa: SGG/7.08.2020

Adaugati comentariu